Name: Cenușăreasa
Start: 2024-05-23T00:00:00.000Z
End: 2024-06-11T00:00:00.000Z
Location: Teatrul de Vară

Admin

Opera Română Craiova

Stage director

Migry Avram Nicolau

Assistant Stage Director

Arabela Tănase

Set designer

Sorin Novac

Assistant Set designer

Răsvan Drăgănescu

Choreographer

Emilian Barteş

Assistant choreographer

Erna Marin

Ballet

Craiova Romanian Opera Ballet

Singer

Anca Ţecu

Cinderella

Amina Almahadin

The Good Fairy

Edith Mag

Mama

Andreea Segărceanu

Judith

Laura Dumitrescu

Edith

Daniel Cornescu

The Minister

Laurențiu Nicu

The Prince

Alexandru Chera

Gabriel Marciu

Valet Chiț - Chiț

errumaniera

Cenușăreasa

Craiova

Romania

Teatrul de Vară

Cenușăreasa Dumitru Capoianu

Public

Samrat Sen

Approved

Accordionist

Instrumentalist

Archlutenist

Baroque Flutist

Baroque Oboist

Baroque Trumpetist

Bassist

Bassoonist

Cellist

Clarinetist

Contrabassist

Cornettist

Flutist

Guitarist

Harper

Harpsichordist

Hornist

Lutenist

Mandoline Player

Musette de cour Player

Oboist

Organist

Percussionist

Pianist

Recorder Player

Saxophonist

Tenor Violinist

Timpani

Trombonist

Trumpeter

Tuba Player

Vibraphonist

Viola Pomposa Player

Viola da gamba

Viola d’amore Player

Violinist

Violino Piccolo Player

Violist

Actor

Broadcasting

Choir

Chorus Director

Chorus master

Composer

Conductor

Costume designer

Dancer

Dramaturge

Executive producer

Extra

Hairstylist

Illustrator

Librettist

Lighting designer

Makeup artist

Orchestra

Orchestra Operations

Other

Photographer

Poet

Repetiteur

Sound designer

Stage Manager

Teacher

Translator

Video designer

Vocal coach

Wig & Makeup Designer

Writer

Writing and performance

Bass

Countertenor

Tenor

Soprano

Mezzo-soprano

Contralto

Baritone

Bass-baritone

Alto

Child vocalist

Continuo

Silent

Spoken

Cenușăreasa (în franceză Cendrillon) este un basm popular ce întrupează elementul de mit al opresiunii nedrepte urmată de triumf și răsplată. Se cunosc mii de variante ale basmului în toată lumea. Personajul principal este o fată tânără ce trăiește într-o situație nefericită, și al cărui noroc se schimbă. Însuși cuvântul cenușăreasă a ajuns, prin analogie, să însemne „persoană ale cărei calități sunt nerecunoscute, sau care primesc recunoaștere după o perioadă de obscuritate și neglijare”. Povestea populară a Cenușăresei influențează cultura populară internațională, fiind transpusă în alte opere artistice prin elemente de acțiune, aluzii și motive.

Cea mai veche variantă europeană cu această temă a Cenușăresei  este cea intitulată „La Gatta Cenerentola”  sau „Pisica cenușăreasă” care apare în cartea „Il Pentamerone”  a culegătorului italian de basme Giambattista Basile în 1635. Aceasta a stat la baza versiunilor ulterioare publicate de autorul francez Charles Perrault și frații Grimm. (În versiunea fraților Grimm, nu apare zâna cea bună, spiritul mamei adevărate fiind reprezentat de două păsări din copacul de lângă mormântul mamei).

Una dintre cele mai populare versiuni ale basmului a fost cea scrisă de Charles Perrault în 1697. Popularitatea poveștii sale s-a datorat faptului că Perrault a adăugat în poveste dovleacul, zâna cea bună și pantofii de sticlă. Se credea, în mod eronat, de către vorbitorii de engleză, că în versiunea lui Perrault, Cenușăreasa poartă cizme de blană (pantoufle en vair), și că atunci când s-a tradus povestea în engleză, vair (blană) a fost confundat cu verre (sticlă), și că povestea a rămas așa. Teoria cizmelor de blană a fost infirmată.

O altă versiune celebră a fost consemnată de frații Jacob și Wilhelm Grimm în secolul al XIX-lea. Povestea se numește „Aschenputtel”, iar ajutorul vine din partea copacului de pe mormântul mamei. În această versiune, surorile vitrege încearcă să păcălească prințul, tăindu-și părți din picior pentru a face pantoful să se potrivească. Prințul este informat de doi porumbei care scot ochii surorilor vitrege, făcându-le cerșetoare oarbe pentru tot restul vieții lor.

Prima morală a poveștii este aceea că frumusețea este o comoară, dar bunătatea este de neprețuit. Fără ea, nimic nu este posibil, în timp ce cu ea, se poate face orice.

Cu toate acestea, a doua morală a poveștii o atenuează pe prima, și dezvăluie criticile pe care Perrault le vizează: „O altă morală: Fără îndoială este un avantaj mare acela de a avea inteligență, curaj, bună creștere și bun simț. Acestea și altele similare. Talentele vin numai din cer, și este bine să le ai. Totuși, chiar și având toate acestea s-ar putea să nu aveți succesul scontat fără binecuvântarea unui naș sau a unei nașe.” De-a lungul timpului, povestea „Cenușăresei”, a format baza unor lucrări notabile din domenii cum ar fi: operă, balet pe gheață, teatru, pantomimă, film și televiziune.

română

Cinderella (Cendrillon in French) is a popular fairy tale embodying the mythical element of unfair oppression, followed by triumph and reward. Thousands of versions of the fairy tale are known all over the world. The main character is a young girl experiencing an unhappy situation and whose fate changes. By analogy, the very word Cinderella has come to refer to “a person whose qualities are not recognised or are recognised after some time of obscurity and negligence”. The popular story of Cinderella influences international popular culture, as it is transposed to other artistic works through elements of action, suggestions and motifs.

The oldest European version of this theme of Cinderella is the one entitled “La Gatta Cenerentola” or “Cinderella the Cat”, which appears in “Il Pentamerone, by Italian fairy tale collector Giambattista Basile in 1635. This lies at the basis of the subsequent versions published by French author Charles Perrault and the Grimm Brothers. (The fairy godmother is not present in the version of the Grimm Brothers, as the spirit of Cinderella’s mother is represented by two birds in the tree next to her tomb.)

One of the most popular versions of the fairy tale is the one written by Charles Perrault in 1697. The popularity of the story is due to the fact that Perrault added the pumpkin, the fairy godmother and the glass shoes. English speakers mistakenly thought that in Perrault’s version Cinderella wore fur shoes (pantoufle en vair) and that, when the story was translated into English, vair (fur) was mistaken by verre (glass) and the story was left like this. The fur shoe theory was infirmed.

Another famous version is the one written by brothers Jacob and Wilhelm Grimm in the 19th century. The story is entitled “Aschenputtel”, and the help is provided by the tree on the mother’s tomb. In this version, the stepsisters try to trick the prince, cutting off parts of their feet in order to make the shoe fit. The prince is informed by two pigeons who take off the eyes of the stepsisters, turning them into blind beggars for the rest of their lives.

The first moral of the story is that beauty is a treasure, but kindness is invaluable. Nothing is possible without it, while one can do everything with it.

However, the second moral of the story somewhat diminishes the first one and reveals the criticisms envisaged by Perrault: “Another moral: it is undoubtedly a huge advantage to have intelligence, courage, education and common sense. Any many other similar qualities. Talents only come from above and it is good to have them. However, even when you have them, you may not have the expected success without the blessing of a godparent.” Across the years, the story of Cinderella has lied at the basis of notable works in fields such as opera, ice ballet, theatre, pantomime, film and television.

English

Cenușăreasa by Dumitru Capoianu, ar. 11 eka. 2024, Noiztik (2024/2024), Zuzendaria Migry Avram Nicolau,, Teatrul de Vară, Craiova, Romania

Emanaldia kredituak (Antzezleku eta Ekipa )

Aktoreak

Tripulazioa

Taldea

Programa, buruz eta sinopsia

Argazkiak

Irakurketa gehiago

Emanaldiaren datak eta lekuak

Lekuak