Organization

Conductor

David Crescenzi

Stage director

Emil Strugaru

Chorus master

Corneliu Felecan

Choreographer

Adrian Mureșan

Singer

Baritone

Florin Estefan

Rigoletto

Bass

Corneliu Huțanu

Sparafucile

David Pogana

The Count of Monterone

George Godja

Marullo

Tenor

Florin Pop

Matteo Borsa

Sebastian Balaj

The Count of Ceprano

Mezzo-soprano

Oana Trîmbițaș

The Countess of Ceprano

A page

Liliana Neciu

Giovanna

Costume designer

Anca Pintilie

Set designer

Sorin Lupu

The Duke of Mantua

Contralto

Iulia Merca

Maddalena

Daniela Drăgușin

Revival Director

Tiberius Simu

Soprano

Diana Țugui

Gilda

Varga János

A court usher

Others

Choir of the Cluj National Opera

Orchestra

Operei Naționale Române Cluj-Napoca

Opera Națională Română Cluj-Napoca

Cluj-Napoca

Romania

Opera Romana Cluj-Napoca

Public

Approved

Opera in three acts on a libretto by Francesco Maria Piave, after the play Le roi s’amuse by Victor Hugo

One of Verdi’s most popular operas, Rigoletto enabled the composer to get close, for the second time during his creative activity, to the French poet, playwright and novelist Victor Hugo, whom he had first met while writing his 1844 opera Ernani. But contrary to the sense of honour and the noble-mindedness highlighted in the preceding work, the buffoon Triboulet’s drama is linked to the king François I’s immorality and lust, and mirrors the character’s own ironic stance towards the victims of his master. The fact that Hugo’s play – which Verdi deemed as “worthy of Shakespeare” – was prohibited short after its Paris premiere because of that questionable portraying of the monarch, did not stop the composer from transposing its subject in an opera and facing, on his turn, the censorship of the Austrian authorities.

In order to be allowed to stage his opera, Verdi first changed the initial title, Le maledizione (“The Curse”), with a title extremely suggestive for the tragedy of the main character – now Rigoletto –, switched the action from the French court to a small Italian Duchy – Mantua, also changing the identity of the negative character – the lothario king – with a duke. The dramatic development remains otherwise unchanged: Count Monterone, betrayed by his wife, who had fallen for the Duke of Mantua’s charms, becomes a great laughing stock at court, a fact which makes him curse Rigoletto. Although the buffoon was apparently safe, as he enjoyed the favours and the support of his master, which allowed him to regard ironically the betrayed men, the buffoon soon gets to plan the murder of the duke, in order to avenge the dishonouring of his own daughter. Gilda is aware of the questionable character of the man she loves, but this does not stop her from committing to him and eventually sacrificing herself in order to save his life. The story ends abruptly when Rigoletto makes the shocking discovery that the inert body paid for to the assassin Sparafucile belongs not to his rival, but to his beloved Gilda. The curse has come true!

The quality of the subject, the dramatism of the action, the complexity of the characters prove that, in the discourse of the opera Rigoletto, Verdi has the impressive capacity to use his composing resources and the strongly individualised language in order to produce an enthralling music, whether we think of small ensemble moments (which are, after all, dominant), descriptive passages, and so on. The premiere of the work took place on 11 March 1851 on the stage of Venice theatre La Fenice, to an astounding success. Since then to our days, opera Rigoletto’s fame has only increased, reasserting the statute of Verdi’s masterpiece and taking its place in the repertories of great opera houses all over the world.

English

Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, după piesa Le roi s’amuse de Victor Hugo

Una dintre cele mai populare opere verdiene, Rigoletto prezintă drama bufonului Triboulet, care se petrece pe fondul imoralității și desfrâului regelui François I și ca răsfrângere a propriei atitudini ironice la adresa victimelor stăpânului său.

Pentru obținerea permisiunii de a-și reprezenta opera, Verdi va modifica în primul rând titlul inițial, La maledizione (,,Blestemul”) – acum Rigoletto – , va muta acțiunea de la curtea franceză într-un mic ducat italian – Mantua, transferând totodată identitatea personajului negativ – seducătorul rege – , unui duce. Parcursul dramatic îl prezintă pe contele de Monterone, a cărui fiică este umilită, căzând pradă farmecelor ducelui de Mantua, devenind subiect de mare amuzament la curte, motiv pentru care acesta rostește un blestem la adresa lui Rigoletto. Deși, aparent, bufonul era în siguranță, bucurându-se de bunăvoința și sprijinul stăpânului său, permițându-și o atitudine zeflemitoare față de cei înșelați, acesta va ajunge în curând să plănuiască uciderea ducelui, pentru a răzbuna necinstirea propriei fiice. Faptul că Gilda este conștientă de caracterul discutabil al celui pe care îl iubește, nu o împiedică însă să îi rămâne devotată, sacrificându-se, în final, pentru a-i salva viața. Povestea este curmată brusc în momentul în care Rigoletto descoperă cu stupoare că trupul inert pentru care îl plătise pe asasinul Sparafucile nu este al rivalului său, ci al preaiubitei sale Gilda. Blestemul s-a adeverit!

Modul în care calitatea subiectului, dramatismul acțiunii, complexitatea personajelor sunt transpuse de către Verdi în discursul operei Rigoletto demonstrează capacitatea impresionantă a acestuia de a-și utiliza resursele componistice și limbajul puternic individualizat în realizarea unei muzici fermecătoare. Premiera lucrării a avut loc la 11 martie 1851 pe scena teatrului La Fenice din Veneția, unde s-a bucurat de un succes răsunător. De atunci și până în zilele noastre, popularitatea operei Rigoletto a fost crescândă, confirmându-i statutul de capodoperă verdiană și făcându-i loc pretutindeni în repertoriile marilor case de operă de pe mapamond.

română

Rigoletto by Verdi, -tól (2022/2022), Rendezte Emil Strugaru,, Karmester David Crescenzi, Opera Romana Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Romania

Előadás kreditek (Szereplők & Stáb )

Öntvény

Legénység

Együttes

Program, névjegy és szinopszis

Életrajz

További irodalom

Az előadások időpontjai és helyszínei

Helyszínek