Admin

Organization

Singer

Tenor

Ovidiu Purcel

The Duke of Mantua

Baritone

Florin Estefan

Rigoletto

Soprano

Diana Alexe

Gilda

Contralto

Iulia Merca

Maddalena

Bass

Simonfi Sandor

Sparafucile

Corneliu Huțanu

The Count of Monterone

Mezzo-soprano

Liliana Neciu

Giovanna

Bogdan Nistor

Marullo

Florin Pop

Matteo Borsa

Sebastian Balaj

The Count of Ceprano

Oana Trîmbițaș

The Countess of Ceprano

Varga János

A court usher

A page

Conductor

David Crescenzi

Stage director

Emil Strugaru

Set designer

Choreographer

Adrian Mureșan

Costume designer

Anca Pintilie

Chorus master

Corneliu Felecan

Marius Toda

Cristina Albu

Others

Men Chorus of The Romanian National Opera in Cluj-Napoca

Orchestra

Operei Naționale Române Cluj-Napoca

Opera Națională Română Cluj-Napoca

Cluj-Napoca

Romania

Opera Romana Cluj-Napoca

Sala Operei

Rigoletto Verdi

Public

Approved

Opera in three acts on a libretto by Francesco Maria Piave, after the play Le roi s’amuse by Victor Hugo

Recommended age: 12+

One of Verdi’s most popular operas, Rigoletto enabled the composer to get close, for the second time during his creative activity, to the French poet, playwright and novelist Victor Hugo, whom he had first met while writing his 1844 opera Ernani. But contrary to the sense of honor and the noble-mindedness highlighted in the preceding work, the buffoon Triboulet’s drama is linked to the king François I’s immorality and lust, and mirrors the character’s own ironic stance towards the victims of his master. The fact that Hugo’s play – which Verdi deemed as “worthy of Shakespeare” – was prohibited short after its Paris premiere because of that questionable portraying of the monarch, did not stop the composer from transposing its subject in an opera and facing, on his turn, the censorship of the Austrian authorities.

In order to be allowed to stage his opera, Verdi first changed the initial title, Le maledizione (“The Curse”), with a title extremely suggestive for the tragedy of the main character – now Rigoletto –, switched the action from the French court to a small Italian Duchy – Mantua, also changing the identity of the negative character – the lothario king – with a duke. The dramatic development remains otherwise unchanged: Count Monterone, betrayed by his wife, who had fallen for the Duke of Mantua’s charms, becomes a great laughing stock at court, a fact which makes him curse Rigoletto. Although the buffoon was apparently safe, as he enjoyed the favours and the support of his master, which allowed him to regard ironically the betrayed men, the buffoon soon gets to plan the murder of the duke, in order to avenge the dishonoring of his own daughter. Gilda is aware of the questionable character of the man she loves, but this does not stop her from committing to him and eventually sacrificing herself in order to save his life. The story ends abruptly when Rigoletto makes the shocking discovery that the inert body paid for to the assassin Sparafucile belongs not to his rival, but to his beloved Gilda. The curse has come true!

The quality of the subject, the dramatism of the action, the complexity of the characters prove that, in the discourse of the opera Rigoletto, Verdi has the impressive capacity to use his composing resources and the strongly individualized language in order to produce an enthralling music, whether we think of small ensemble moments (which are, after all, dominant), descriptive passages, and so on. The premiere of the work took place on 11 March 1851 on the stage of Venice theatre La Fenice, to an astounding success. Since then to our days, opera Rigoletto’s fame has only increased, reasserting the statute of Verdi’s masterpiece and taking its place in the repertories of great opera houses all over the world.

The general rehearsal has two breaks and ends around 1.00 p.m.

English

Operă în trei acte pe libret de Francesco Maria Piave, după piesa Le roi s’amuse de Victor Hugo

Varsta recomandata: 12+

Una dintre cele mai populare opere ale lui Verdi, Rigoletto i-a permis compozitorului să se apropie, pentru a doua oară în timpul activității sale de creație, de poetul, dramaturgul și romancierul francez Victor Hugo, pe care l-a întâlnit pentru prima dată când își scria opera Ernani din 1844. Dar, spre deosebire de simțul onoarei și nobilității evidențiate în lucrarea precedentă, drama bufonului Triboulet este legată de imoralitatea și pofta regelui François I și oglindește atitudinea ironică a personajului față de victimele stăpânului său. Faptul că piesa lui Hugo – pe care Verdi a considerat-o „demnă de Shakespeare” – a fost interzisă la scurt timp după premiera ei la Paris din cauza acelei portretizări îndoielnice a monarhului, nu l-a împiedicat pe compozitor să-și transpună subiectul într-o operă și să se confrunte, la rândul său, , cenzura autorităților austriece.

Pentru a fi lăsat să-și pună în scenă opera, Verdi a schimbat mai întâi titlul inițial, Le maledizione („Blestemul”), cu un titlu extrem de sugestiv pentru tragedia personajului principal – acum Rigoletto –, a schimbat acțiunea de la curtea franceză. unui mic Ducat italian – Mantua, schimbând și identitatea personajului negativ – regele lotario – cu un duce. Evoluția dramatică rămâne altfel neschimbată: contele Monterone, trădat de soția sa, care se îndrăgostise de farmecele ducelui de Mantua, devine un mare haz la curte, fapt care îl face să-l înjure pe Rigoletto. Deși bufonul era aparent în siguranță, întrucât se bucura de favorurile și sprijinul stăpânului său, ceea ce îi permitea să-i privească ironic pe bărbații trădați, bufonul ajunge curând să plănuiască uciderea ducelui, pentru a răzbuna dezonoarea propriei sale. fiica. Gilda este conștientă de caracterul îndoielnic al bărbatului pe care îl iubește, dar acest lucru nu o împiedică să se angajeze față de el și, în cele din urmă, să se sacrifice pentru a-i salva viața. Povestea se termină brusc când Rigoletto face descoperirea șocantă că corpul inert plătit asasinului Sparafucile nu aparține rivalului său, ci iubitei sale Gilda. Blestemul s-a adeverit!

Calitatea subiectului, dramatismul acțiunii, complexitatea personajelor demonstrează că, în discursul operei Rigoletto, Verdi are capacitatea impresionantă de a-și folosi resursele compoziționale și limbajul puternic individualizat pentru a produce o muzică captivantă. , fie că ne gândim la mici momente de ansamblu (care sunt, până la urmă, dominante), pasaje descriptive și așa mai departe. Premiera operei a avut loc la 11 martie 1851 pe scena teatrului La Fenice din Veneția, cu un succes uluitor. De atunci și până în zilele noastre, faima operei Rigoletto a crescut, reafirmând statutul capodoperei lui Verdi și luându-i locul în repertoriile marilor teatre de operă din întreaga lume.

Proba generală are două pauze și se termină în jurul orei 13.00.

română

Rigoletto by Verdi, Alkaen (2020/2020), Ohjannut Emil Strugaru, Cristina Albu,, Musiikinjohto David Crescenzi, Opera Romana Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Romania

Esityksen ansiot (Näyttelijät & Tuotantotiimi )

Heittää

Miehistö

Yhtye

Ohjelma, Tietoja & Synopsis

Kuvia

Lue lisää

Esityspäivät ja -paikat

Paikat